duminică, 11 februarie 2024

Asta sunt eu

Lavinia Pârvu - Ale mele rădăcini


M-am ferit să fiu sclavă
M-am ferit să fiu stăpână
Mi-am pus sufletul pe tavă
Și am devenit o mașinărie sărmană


Am o sete de păcate

De doruri, de-avânturi, de mare

O sete de lume, de povești despicate

Am o sete mare de soare


Au rămas drumuri neumblate

Cuvinte nerostite

Le voi lua la rând pe toate

Cumva ușor, să nu agit spirite


Au rămas în mine lupte,

Au rămas în mine oameni

Ce să mă fac cu atâtea gânduri corupte?

Când alături de mine nu defilează nimeni


Vreau să cuceresc, vreau să adulmec

Vreau să mă înrădăcinez

Vreau printr-un farmec

Să contez


Așa că o spun încet, nu o spun tare:

Asta sunt eu!

Când ma golesc de orice valoare

Corpul meu devine un muzeu













duminică, 24 septembrie 2023

Vera, lumina mea

Pârvu Lavinia- Primul an 


Vera e lumină,
Nu este cap să nu îl întoarcă, inimă să nu o deschidă zâmbet să nu îl aprindă
Vera e iubire, candoare, puritate, veselie
Picioare goale, cârlionți blonzi. 
Vera e viață 
Copilul acesta a venit să mă mângâie, să iubească, să mă vindece
La doar 1 anișor energia ei mă cucerește în fiecare zi
Vera este puternică
Ne-a îmblânzit pe toți
O iubim ca niște nebuni și ne bucurăm de ea în fiecare clipă
Cu Vera nu grăbesc timpul, nu o vreau mai mare, nu aștept să poată singură
O vreau exact așa cum e acum, așa cum vrea ea să-și fie
Simt că suntem legate dincolo de lumi și timpuri 
În această lume ne vom întâlni din nou și din nou pentru că iubirea noastră nu se va termina niciodată





luni, 18 septembrie 2023

Eva - Emoții de 5 ani

Pârvu Lavinia - An după an


O privesc dormind liniștită
Și mă întreb cine va fi în viitor
Mă întreb ce va conta pentru ea
Pe cine va lăsa să-i pătrundă în tărâmul sacru al imaginației
În cine va avea încredere, pe cine va iubi
 
Acum că e aici lângă mine și o privesc
Mă doare că anii au zburat atât de repede
Mă întreb cum va arăta relația noastră peste ani și ani
Cum vom merge mână-n mână și ne vom plimba pe teren accidentat uneori
Pe căi mai puțin anevoioase și vom avea discuții în contradictoriu
Dar știu și că mereu voi fi cu ea și vom trece împreună prin orice pericol
Iar eu o voi însoți intotdeauna înapoi acasă
 
Îmi doresc să știe că voi fi mereu lângă ea, cu ea
Voi fi pentru ea acel spațiu de siguranță
Acele picioare și mâini puternice ce o vor ridica atunci când pământul ei se va prăbuși
Că o voi ajuta mereu să aterizeze din nou pe teren moale
 
Ea este copilul meu prețios, tot ce am visat vreodată
Iar viața asta, în care mi-a fost alături
E un vis împlinit
Îmi doresc să știe și să simtă mereu că ea mi-a fost și îmi este suficientă



miercuri, 8 martie 2023

Sunt si voi fi

Lavinia Pârvu - Sunt

Sunt o zână
Sunt un soare,
Sunt un râu de lacrimi viitoare
Sunt îngerul sculptură
Care geme și tremură
Sunt nebuna alternanță
Între muncă și vacanță
Caut discuții muzicale 
și decizii radicale
Sa mă simt puțin pierdută
și pe-alocuri renăscută
Sunt un EU,
Sunt un nimeni
Sunt căldura dintre oameni
și răcoarea dintre prieteni
Sub un cer lipsit de vise
Sunt o coincidență aranja
tă



luni, 19 septembrie 2022

4 ani de Eva

Lavinia Pârvu- 4 ani de tine



Un text și-o melodie
Îmi ești fetița mea
Cuvânt acoperit de cântec
Cuvânt ce nu-l pot descifra
Un text ce mi se cântă
Îmi ești fetița mea
Ghicesc puțin cuvântul
Dar nu-l pot descifra
Mă-nduplecă și cântul
Dar inima mi-e grea
Ca piatra, ca pământul
Că nu aud cuvântul
Vii totuși și-mi șoptești 
Punându-mi sufletul la încercare
Că mă adori, că mă iubești
Oferindu-mi privirea ta pătrunzatoare



miercuri, 25 mai 2022

Nu mă las!

Lavinia Pârvu - Stări


Cum să mă accept terminată şi limitată când ghicesc în mine o mie de posibilităţi?
Cum să mă satur când am o sete continuă de doruri, de avânturi, de patimi, o sete de lume şi de soare?
Cum să spun stop când vreau sa cânt, să plantez, să scriu, să fiu amabilă şi să iubesc intens?
Cum să nu mai fiu nebună când tânjesc să pun în execuţie orice idee îmi trece prin minte?
Cum să nu mai citesc sau să iubesc literatura când sângerez continuu talent pe hârtie?
Cum să nu iubesc bătrânii când ei au plantat copaci sub a căror umbră au ştiut că nu vor sta niciodată?
Cum să nu dansez când iubesc muzica nouă şi veche şi am atâţia pantofi comozi?
Cum să nu îmi doresc să învăţ lucruri noi când banda mea de învăţare e atât de largă?
Cum să nu ador viaţa când mi-a dat ocazia să trec prin atâtea schimbări de anotimpuri?
Cum să nu te mai iubesc când ai atins cele mai adânci corzi ale sufletului meu?



miercuri, 8 decembrie 2021

Omenirea şi iarna

Lavinia Pârvu- Aşteptăm cu drag primăvara

După naşterea ei din primăvară
Şi copilăria ei din vară
Toamna, natura e matură
Dar iarna, firele cărunte ea îşi numără

În această iarnă grea
Natura îmi oferă traducerea
A ceea ce înseamnă durerea
Simţită de oameni în a vântului adiere

Natura oferă impulsul puternic
Ca oamenii să nu mai acţioneze mecanic
Să iubească puţin mai organic
Şi să îşi amintească mai mult de spiritul lor ludic





sâmbătă, 18 septembrie 2021

Ani de veselie

 Parvu Lavinia - 3 ani


Nu mai ești mică
Dar nu ești nici mare
Se dă în tine o luptă dinamică
Și e vizibilă transformarea

Ți-este sete de lapte
De brațe, de mare
Îmi șoptești în noapte
Că vrei să mergem pe tărâmuri imaginare

Ți-a crescut și piciorul
Părul, curajul și-ambiția
Va veni o zi când îți vei lua zborul
Și nu vei mai auzi cum termin propoziția

M-ai învățat multe
Și continui să-mi dai lecții mereu
Cu-ale noastre secrete unelte
Construim din iubire, un muzeu

Încă la mine în brațe
Trece greul cel mai greu
Și-ți șoptesc cu blândețe
Sunt aici pentru tine, voi fi mereu! 







joi, 9 septembrie 2021

Aş putea dar n-aş vrea

Lavinia Pârvu - Între două entităţi


Pot să scriu pagini fantastice
Cuvinte pompoase, amoruri perfecte
Dar vor fi pline de personaje defecte
Un glob de minciună, relaţii sintetice

Pot să scriu perversiuni delicate
Să agăţ într-un cui tot obscurul
Dar nu voi reuşi decât să mă învârt în jurul
Unor vechi păcate neînţărcate

Pot să scriu că sunt bine
Cu mine, cu tine, cu lumea
Dar atunci nu aş mai putea trăi schimbarea
Şi nu aş mai gusta din ale vieţii vitamine

Pot să închei cu un zâmbet
Şi cu faptul că viaţa e vie
Dar aşa nu voi mai avea nici o obligaţie
Să încerc să mă vindec încet, încet



marți, 6 iulie 2021

Tu, eu sau noi?

Pârvu Lavinia - Un timp al nostru


Oare n-ai fi tu mai fericit
La umbra nucului?
Şi un pic mai împlinit
La marginea romanticului?

Oare nu putem cumva
Să ajungem în acea stare
În care tu, eu sau cineva
Să ne ajute cu o mică îndrumare?

Nu cer perversiuni îndelungate
Nici dulcegării carlionţate
Vreau doar o stare de armonie
O frumoasă geometrie

Tu mi-ai dat impuls
Eu ţi-am dat adâncime
Împreună aş vrea să avem puls
Şi să ne iubim în profunzime

duminică, 3 ianuarie 2021

The beauty of living

Parvu Lavinia- We have ourself


The days are long
The years are short
Everything is wrong
But I will not deport
From myself
From my feelings
I will get help
I have many reasons
To live, to love
To pray, to give
To smile from above
To forgive


sâmbătă, 19 septembrie 2020

Familia este totul

Pârvu Lavinia- Pentru noi


 Noi doi,

Și-a noastră mică

Ce împletitură!
Ce sfântă cunună

Tu, al meu drag,
Peste tot dorul după mine îl trag
Și mă rog de el,
Să se arate mai greu

Eu, a ta
Îmi spui: "minunea mea"
Simt iubirea ta
Când îți pui inima în palma mea

Și cu ea, cu-a noastră mică
Nu ținem cont de nici o politică
Toți trei unul de la altul am învățat
Că Universul nostru este nelimitat



luni, 22 iunie 2020

Promisiunea

Lavinia Pârvu- Vine și ziua aia


Am trăit numărând frunzele și florile
Zugrăvite pe toate laturile
Iar cutiei ce m-a adăpostit
Îi mulțumesc acum, că nu m-a dezamăgit

Am fost cu un picior în basm
Și cu celălalt în abis
Totul datorită unui mecanism
Ce prea multe mi-a permis

Mi-am dezvăluit prea mult intimitatea
În literatura vagă
Dar totul în jur îmi promitea
Că voi deveni și eu întreagă




sâmbătă, 9 mai 2020

El e al ei, nimic mai mult

Pârvu Lavinia- Devii ceea ce nu vrei să fii


La umbra sânilor mei îți vei petrece noaptea
Și pe-ale mele buze greu de înțeles îți vei pierde autoritatea
Vei avea impresia că trăiești un falset erotic
În care tu pierzi totul și devii doar un ostatic

Mă iubești cu-nflăcărare, cu o patimă intensă
Să-ți recapeți din putere, să mă lași pe mine plânsă
Dar iubirea e mai hoață, primitivă, primordială
Și-o să te joace-n hora ei intimă și muzicală

O să uiți total de tine, cine-ai fost, ce-ai vrut să fii
Vei simți în schimb dulcea tandrețe a deșteptării
Căci vei avea lângă tine acea umbră a sânilor mereu
Iar celelalte părți din corpul meu îți vor fi sacru muzeu


luni, 30 martie 2020

Cu nebunia la altar

Lavinia Pârvu- Război sau pace?


Soarele mă face să cred că totul e doar o iluzie
Dar de fapt, cu cât e mai puternică lumina soarelui, cu atât de adânci sunt umbrele
Aș vrea să nu mai dau nume așteptărilor mele
Ci doar să le savurez nemărginirea
Nu mai sunt eu, am început să confund ideea cu imboldul
Oare aceasta e adevărata nebunie?
Unde-mi sunt acum rezoluțiile de an nou?
Acelea cu planuri mărețe și noi obiective?
De bucuria broșurilor din poștă și privirea aruncată pe geam dis-de-dimineață?
De slăbirea acelor 2 kg ce-mi stau pe cap de când mă știu?
De călătoriile programate și de promisiunea că voi încerca să fiu mai prezentă?
Unde-mi este acum măiestria de a controla tăcerea?
Simt că multe vor rămâne nescrise, nespuse și nevăzute
Îmi voi crește copilul cu riscul ca eu să mă micșorez
Pentru că el a fost sărac și a venit din nimic
A simțit doar osteneala creației și totuși ne va face moștenitorii săi
Aș putea să fac atâtea, să scriu, să plantez, să cânt și să iubesc intens
Dar sunt blocată într-un glob de cărămidă ce aparține unui Univers imens, de neînțeles
De-a lungul timpului oamenii s-au distrus unii pe alții în timpul războiului
Iar pe timp de pace s-au distrus pe ei inșiși
În nebunia mea de acum mă-ntreb: ce este acum, război sau pace?