luni, 22 decembrie 2014

Hidraulica gândirii

Lavinia Pârvu- Separarea organelor

 
O tu creier hidraulic,
Nu simți cât ești de animalic?
Mă manipulezi cum vrei
Numai în ciuda dragostei

Am să îti aplic o mutație a densităților
Și o rememorare a trăirilor
Ca să te înveți minte
Și să nu mă mai supui multiplelor suferințe

M-ai făcut să mint așa de mult și de profund
Încât măreția minciunii mele nu am mai putut să o cuprind
Am pierdut mult, am pierdut tot,
Zgomote, urlete, nedrept complot

O tu creier hidraulic,
De viață alergic,
Mă eliberez de tine
Dau la schimb corpul meu și tot ce acesta mai conține.

miercuri, 10 decembrie 2014

Rime unse pe pâine

Lavinia Pârvu- Era ceva de capul lui


Imperiul deliciului de nerostit
A fost inventat de un îndrăgostit dezmorțit
El i-a cedat vieții cât mai puțin
Smulgându-i cât mai mult antivenin

Părul lui a înfundat canale de scurgere
Și a intrat în ochi fără nici o abținere
Părul lui și-a strecurat firele chiar până și în cel mai tandru sărut
Uitând pe atunci, că este de fapt doar un simplu recrut

Acest îndrăgostit bizar
A băgat sperieți chiar și în fecioarele unui comisar
Le-a întors anatomia pe dos ca pe un ciorap
Făcându-le să creadă că fără el, viața lor are un mare handicap

Nuanța de bucurie pe care o vedea în zâmbetele lor
Îl oscila erotic între a fi ocrotitor și dăunător
În orgasmele lor scandalos de suave
Iși trasa primitiv următoarele obiective

Dar a mințit prea mult
Și poarta spre imperiul deliciului de nerostit
L-a liniștit
Și i-a interzis orice dulce apetit

Așa că a ramas singur, bolborosind:
"Doar poezia mă mai poate apăra împotriva automatizării"
Și aplicându-și mutația densității
A devenit un poet cu rime flămânde.